Pe urmele cunoașterii (7)

Știința sufletului (4)

Psihologia cu bune și cu rele

De-a lungul existenței sale, Psihologia a străbătut un drum extrem de complicat și controversat. Pe lângă rupturile epistemice, Psihologia a trecut pe sub furcile caudine, în repetate rânduri. Nu mai insist asupra umilințelor pe care le-a îndurat de-a lungul timpului căci am vorbit destul în articolele trecute. Precizez doar faptul că datorită unor greșeli foarte mari, pe care tot psihologii le-au creat, Psihologia a rătăcit drumul, și îl mai rătăcește încă pe ici pe colo.

Greșeli sunt multe, că de... doar din greșeli se învață, însă nu știu dacă nu cumva aceste greșeli au fost conștient realizate. În drumul său Psihologia a trecut prin patru mari transformări (cele patru forțe). Prima forță (așa cum este cunoscută în psihologie) o constituie Freud-ismul. Una din marile greșeli pe care a comis-o Freud este aceea că a încurcat într-un mod magistral și chiar a inversat eul (ego-ul) cu Sinele (eul pur). Sinele este esența noastră divină, eternă, imuabilă, neschimbătoare (scânteia divină – din religie și filosofie). Eul este Ego indiferent că-l numim superior sau inferior. Această greșeală a creat atâta confuzie și haos, masacrându-se pur și simplu învățătura milenară despre triada corp-suflet-spirit. Dar Freud-ismul a fost un început, a deschis o ușă, acest aspect este incontestabil, și a dezmorțit mințile multora, așa că Freud va rămâne Freud pentru psihologie. 

Genialul C.G. Jung repară această imensă greșeală pe care a făcut-o Freud, punând Sinele acolo unde îi era locul. El a realizat chiar o mandală pentru aceasta, mandală pe care nu o găsim în cărțile de specialitate. Există totuși un profesor devotat psihologiei, un mare căutător al adevărului, profesorul dr. Ion Mânzat, de la care am învățat mandala lui Jung, așa cum o predă el la studenți. Cu toate acestea, sunt destui „așa ziși” psihologi care contestă aceste învățături, deoarece psihologia s-a împărțit între Freud-iști și Jung-ianiști.

Încă și astăzi, datorită acestei confuzii, se fac greșeli uriașe. Mulți psihologi vorbesc de Sine, care este centrul de sens și ordine interior al ființei umane (după C.G. Jung, I. Mânzat etc), care este esența spirituală a ființei noastre (după știința milenară), referindu-se de fapt la ego. Pentru cei care nu știu, analogic vorbind este ca și cum ai inversa capul cu picioarele. Odată cu revelarea Sinelui se ajunge la gradul de sfințenie, de sacralitate. Acest fapt nu aparține (în mod obligatoriu) de religie și sub nici o formă de dogma bisericească. Sunt cu duimul cei care-și imaginează că au ajuns acolo (în Sine), dar de fapt ei sunt tot în ego! Revelarea Sinelui este un proces extraordinar de complex ce necesită o muncă uriașă și sunt extrem de puțini cei care reușesc aceasta. Carl G. Jung a reușit aceasta, însă despre ultimii săi ani de meditații și revelații pe care le-a avut, nu se vorbește nimic.

A doua „așa zis” forță o constituie Behaviorismul (psihologia comportamentului), care reduce ființa umană la schema S-R (stimul reacție). John B. Watson (1878 – 1958), „părintele behaviorismuiui”, bazându-se pe experimentele marelui Pavlov, a creat o psihologie care a permis descoperirea și controlarea instinctelor omului, și care din păcate a servit mai târziu foarte bine pe cei care au manipulat mulțimi și mase mari de oameni. Behaviorismul a ignorat cu îndârjire cercetarea conștiinţei, considerând o asemenea preocupare ca fiind „misticism". 

În sfârșit, după mari greșeli, apare și curentul umanist (a treia forță) reprezentat de Abraham Maslow (1908 - 1970), Carl R. Rogers (1902 - 1980) și alții. Lucrările psihologilor umanişti lărgesc conţinutul teoretic al psihologiei incluzând experienţe umane unice ca: dragoste, ură, frică, speranţă, fericire, extaz mistic, umor, răspundere, viaţă. (I. Mânzat). Deși odată cu acest curent psihologia devine mai umană, au fost și aici destule limite.

Neacceptată încă de mulți psihologi, Psihologia Transpersonală se impune din ce în ce mai mult ca a patra forță în psihologie. În sfârșit, odată cu Psihologia Transpersonală sunt acceptate în totalitate sufletul și spiritul, este acceptat Dumnezeu, realizându-se pentru prima dată o punte între știința contemporană și știința milenară.

Cum era firesc, și aici au apărut în presă și mai ales pe la teveuri, „așa ziși” psihologi, „așa ziși” oameni de știință, care, nu știu dacă voit sau nu, cu știință sau din neștiință, încurcă multe ițe, masacrând și distorsionând Știința milenară, mergând pe căi „așa zis” spirituale (magico-fantastice obscure) și „așa zis” științifice. Pericolul este foarte mare, deoarece există o explozie de apariții a fel de fel de „așa ziși” „inițiați”, „clarvăzători”, „vraci” și „experți” în călătorii, „așa ziși iluminați”, animiști primitivi, care nu sunt în realitate decât niște suis-generis „vrăjitori” și nimic altceva și care nu au nicio legătură cu Știința milenară. Mai grav este faptul că aceștia se folosesc de adevărata știință în scopurile lor mizerabile. Știința milenară spirituală tradițională s-a debarasat tot timpul de acești impostori, de aceste realități obscure, având o poziție foarte clară, iluminatoare și fără echivoc. Pentru aceia care nu știu ce este Știința milenară este vorba despre știința veche, multimilenară, care a dăinuit timp de mai multe milenii (știința vedică, ayurveda, medicina tradițională chineză, yoga, shivaismul cashmirian, matematica sacră pitagoreică, yi-ching-ul, alchimia, astro-fizica, artele marțiale tradiționale etc).   

Cu toate acestea, chiar dacă se fac încă multe greșeli (păcatele trecutului), chiar dacă mai șchioapătă pe ici pe colo, Psihologia Transpersonală redeschide drumul către adevărata știință, știința milenară.

Va urma

copyright

Aceste articole nu pot fi citate sau publicate în alte lucrări, fără acordul autorului. Legea copyright-ului pedepsește grav această încălcare a drepturilor de autor.

Pe urmele cunoașterii (6)

Știința sufletului (3)

Psihologia și Psihiatria încotro?

Așa după cum am mai spus, Psihologia s-a luptat, se luptă și se va lupta pentru a-și găsi locul, pentru „a reveni la vatră”, pentru a nu mai fi „cenușăreasa științei”. Aceasta este și nu este posibil, datorită faptului că Psihologia este știința care evoluează odată cu omul, dar şi a altor cauze: datorită faptului că Psihologia este inserată vrem nu vrem în toate științele (fapt ce nu va fi acceptat și recunoscut), datorită faptului că toate științele ar trebui să fie puse în slujba Psihologiei (va trece mult timp), datorită faptului că despre om știm foarte multe și totuși atât de puține, și datorită încă multor altor asemenea probleme, care frământă omenirea de veacuri.

Nu este ușor cu Psihologia, deoarece ea „lucrează” cu cele mai abstracte fenomene și procese, invizibile, aproape ireale, foarte greu detectabile, dar totodată existente și foarte reale. Chiar dacă medicina este o disciplină foarte grea (poate cea mai grea), totuși... medicii lucrează cu ceva palpabil. Psihologii însă... au o mare dificultate pentru că ei „lucrează” cu memoria, cu atenția, cu afecte, cu voința, cu sentimente, cu inteligența, cu pasiuni de tot felul etc., procese care nu sunt deloc palpabile (încă). Cu toate acestea nimeni nu poate contesta că ele nu există, că sunt în imaginația noastră, sau mai știu eu ce! 

De aici și confuziile și controversele imense pe care le-au produs și le produc chiar psihologii. Fiecare este sigur că el știe adevărul, fiecare știe exact cum funcționează mintea, fiecare știe ce este eu-l, Sinele, conștiința de sine, fiecare are răspunsuri la toate întrebările despre psihic, fiecare este convins că el a descoperit misterele omului etc. Sunt cazuri în care se nasc tot felul de controverse, chiar orgolii de necuprins, răutăți absurde, lupte abjecte, culmea, chiar între psihologi. Rar întâlnești psihologi care să spună: „nu știu”. Este o realitate de netăgăduit aceasta, chiar dacă vorbim despre o minoritate. Dar, așa cum am spus, măcar există o justificare, pentru că vorbim despre cea mai misterioasă știință, vorbim despre cea mai „de necuprins” știință, vorbim despre cea mai profundă știință.

Pe lângă toate acestea mai sunt și „așa zișii” psihologi care sunt puși în slujba diferitelor interese, care de care mai meschine și mai abominabile. Să nu uităm că psihologia este știința prin care se poate manipula aproape orice. Astfel că, acești „așa ziși” psihologi s-au cocoțat în vârful unor instituții și apar pe la chixo-comicele emisiuni politic-tele-vizate ca formatori de opinie, încălcând foarte grav codul deontologic al psihologilor.

De partea cealaltă, Psihiatria s-a înțepenit în materia infinită, cuprinsă într-un creier finit, scormonind după sentimente, după inteligență, după imaginație, ca și cum un pescar ar încerca din răsputeri să pescuiască soarele ce se reflectă în apă. Ei nu au înțeles încă faptul că omul este un suprasistem sinegic format din triada corp-minte(suflet)-spirit și resping cu îndârjire și cu încăpățânare sufletul și spiritul, care după părerea lor nu sunt decât numai niște rătăciri ale unor minți bolnave.

Se va ajunge la ipostaza aberantă (dacă nu s-a ajuns deja) ca omenirea întreagă să evolueze, să înțeleagă fenomenele legate de corp-minte-spirit, în timp ce ei vor râmâne în continuare închistați și obtuzi, refuzând cu orice preț adevărul. Nu întâmplător, din ce în ce mai mulți psihiatri aleg calea psihologiei, formându-se cu psihologi, înscriindu-se în Colegiul Psihologilor, pentru a putea practica Psihoterapia. Am toată admirația pentru aceștia, mai ales că am observat cât de greu le vine unora să se „dezbare” de „dogmele” Psihiatriei. Ei au înțeles că pentru a-și practica meseria este nevoie și de această abordare.

Va urma    

     copyright

Conferinţa Internaţională ETPA: „Pledoarie pentru marea alianţă dintre ştiinţă şi spiritualitate”

INVITAŢIE

Universitatea „Petre Andrei” din Iaşi, în colaborare cu Asociaţia Europeană de Psihologie Transpersonală (ETPA), are deosebita onoare de a vă invita la Conferinţa Internaţională cu titlul: „Pledoarie pentru marea alianţă dintre ştiinţă şi spiritualitate”,  care va avea loc la Iaşi (România), în perioada 13-14 Septembrie 2014.

Concepută din perspectiva unei viziuni holistice, această manifestare ştiinţifică îşi propune să identifice aspecte şi valori definitorii pentru orientarea transpersonală, din dorinţa de a sluji procesul aclimatizării noii paradigme în cunoaşterea umană.

Conferinţa va beneficia de prezenţa unor eminenţe ale domeniului, atât din ţară, cât şi din străinătate, iar prezenţa dumneavoastră va conferi un surplus de prestanţă întregii reuniuni.

Prin urmare, vă asteptam cu drag în „dulcele târg al Ieşilor”, la mijloc de septembrie, pentru a împărtăşi bucuria bunelor întrebări.

Cu aleasa consideratie,

      

  Prof.univ.dr. Anca Munteanu                                                                                                                      Preşedintele Asociaţiei Europene

  de Psihologie Transpersonală – ETPA

Programul Conferinţei Asociaţiei Europene de Psihologie Transpersonală

cu titlul: Pledoarie pentru marea alianţă dintre ştiinţă şi spiritualitate

Universitatea ”Petre Andrei” din Iași

str. Ghica Vodă nr. 13

Workshop pre-conferinţă

12 septembrie – 10.00 – 18.00

                Facilitator: Maite Pardo Sol (Spania) – Respitaţie Pneuma                    
Perioada de timp: 8 ore

Respiraţia Pneuma, asemeni respiraţiei holotropice, este o tehnică de psihoterapie şi explorare spirituală profundă. Metodă concepută de psihoterapeutul şi şamanul peruan Prof.univ.dr. Juan-Ruiz Naupari, acesta se axează un set clar de concepte şi teorii psihologice, accesând Esenţa prezentă în fiecare dintre noi. 

În acest workshop de o zi participanţii explorează şi învaţă despre obiectivul respiraţiei Pneuma şi anume acela de a experimenta modalităţi de extindere a constiinţei în câmpul transpersonal şi accesarea directă a naturii noastre profunde. Aceste experienţe unice şi puternice oferă puncte de referinţă esenţiale care ne ajută în procesul nostru de transformare interioară.

În atelier se vor atinge următoarele obiective:

• Relaxarea corpului şi a minţii.
• Conectarea cu nucleul spiritual propriu;
• Alinierea cu fiinţa interioară proprie în viaţa cotidiană;
• Însuşirea diverselor forme de meditaţie şi a altor practici spirituale, ca tehnicile de respiraţie;
• Aprofundarea practicii de auto-observare subtilă;
• Navigarea cu abilitate în stări transpersonale de conştiinţă;
• Optimizarea relaţiei cu sine şi ceilalţi. 

 Locaţia work-shop-ului este Universitatea ”Petre Andrei” din Iași, str. Ghica Vodă nr. 13. Costul atelierului experienţial de Respiraţie Pneuma este de 200 de lei.

Sâmbătă, 13 septembrie 2014

8.00 –  9.00   Primirea participanţilor

9.00 – 09.20  Ceremonia de deschidere

09.20 – 9.40 Ion Mânzat, Maria Tănase  Mânzat – Conștiența Christică

                                             (România)

09.40 – 10.00 Florent Pasquier - Ştiinţă şi spiritualitate, ce se află dincolo de întrebare

                                (Franţa)

10.00 – 10.20 Anca Munteanu – În căutarea Marelui Anonim

                             (România)

10.20 – 10.40 Dumitru Constatin Dulcan – De la ştiinţă la spiritualitate

                                             (România)

10.40 – 11.00 Pauză de cafea

11.00 – 11.20 Vitor Rodrigues – Drumul ştiinţific spre spiritualitate

                     (Portugalia)

11.20 – 11.40 Mihaela Minulescu - Reflecţii asupra funcţiei transcendente şi creativitatea conştientă

                             (România)             

11.40 – 12.00 Stefano Pischiutta – Meditaţia  auto-observării – practică de transformare ştiinţifică şi  

                               (Italia)                                                       spirituală

12.00 – 12.20 Mariana Caluschi – Întâlniri în Eternitate: comuniune și învățare transgenerațională

                             (România)             

12.20 – 12.40 Maite Pardo Sol – Lucru cu  visele în Pneuma: vise pentru trezire

                          (Spania)

13.30 – 14.00 Traian D. Stănciulescu – Ierarhiile “luminii vii”: contribuţii la o (meta)fizică a înălţării

                                ( România)       

               

14.00 – 15.30 Pauză de prânz

15.30 – 17.00 Ionel Mohîrţă - Lansare de carte Misterele tinereţii eterne. Echilibrul vârstei bioelectrice

                                          cu invitaţi (prof. Dumitru Constantin, prof. Ion Mânzat, acad. Ovidiu Bujor)

Workshop-uri în paralel:

17.00 – 19.00 Vitor Rodrigues – Scopuri şi valori ale Sinelui Transpersonal: Adevărul, Înţelepciunea,

                           (Portugalia)                               Frumuseţea, Dreptatea şi Bunătatea

Stefano Pischiutta  (Italia) – Familiarizarea cu lumea personală interioară prin meditaţie: 
 Observarea în Yoga-Vedanta

Duminică, 14 septembrie 2014

9.00 – 9.20 Ioan Petru – Logica în orizontul transpersonalităţii

                       (România)

9.20 – 9.40 Magali Toro – Concilierea dintre ştiinţă şi spiritualitate

                         (Franţa)
9.40 – 10.00 Anişoara Sandovici – Elemente transpersonale în ethosul românesc

                      (România)

10.00 – 10.20  Monique Hanley-Fourrage – Grădina şi beneficiile ei terapeutice

                              (Franţa)      

10.20 – 10.40  Petru Lisievici – Spiritualitate şi moralitate în societatea contemporană românească

                        (România)             

10.40 – 11.00  Luciene Alfille – Probleme de investigaţie ştiinţifică şi tehnică în lumea spirituală – punctul de

                             (Franţa)                                      vedere al unui inginer-vindecător

                              

11.00 – 11.30 Pauză de cafea

11.30 – 14.00 Prezentarea lucrărilor pe secţiuni

14.00 – 15.30 Pauză de prânz

Workshop-uri în paralel:

15.30 – 17.30 Alessandra Brunelli şi Cinzia Lemno –  (Italia) Transformarea impresiilor: Relaţia                                  dintre psihic, ţesutul cerebral şi organe în procesul de auto-observare

                                                                               

                       Victor Chirea – Integrarea traumei în Terapia prin Regresie (PLT)

                           (România)                     

17.30 – 19.30  Maite Pardo Sol –  Lucru cu  visele în Pneuma: vise pentru trezire

                          (Spania)

                        Lucien Alfille –   (Franţa) Floarea – tehnică de relaxare şi  lucru corporal

                           

    

*Workshop-urile se plătesc separat, costul unui workshop este de 50 ron pentru studenţi şi de 60 ron pentru practicieni. Locurile pentru participarea la workshop-uri sunt limitate şi se ocupă în ordinea înscrierii.

** Conferinţa se va desfăşura în limba engleză şi franceză, dar se asigură traducere. Pentru înscrierea la conferinţă, completaţi formularul de înscriere şi expediaţi-l pe adresa:  etpa.conference@yahoo.com

Lista lucrărilor pe secţiuni

11.30 – 13.30

        Coordonatori Secţiunea I:                                                          Coordonatori Secţiunea II:

Mirela Fry-Fomestescu şi Oana Jitaru                                             Iuliana Costea şi Dănuţ Murariu

1. Mirela Fry-Fometescu - Elveţia                                        1. Iuliana Costea şi Alexandru Boncu

Stiinţă şi spiritualitatea între disjuncţie                                   Atelierele DaVinci, prilej de accesare a spiritualităţii  

şi complementaritate                                                               şi creativităţii pentru cei mici

2. Oana Jitaru                                                                        2. Alessandra Brunelli şi Cinzia Lemno – Italia

Afirmarea de sine și puterea de convingere                            Efectele terapiei Pneuma

Sinergia limbajelor iubirii                         

                                                                                                3. Dănuţ Murariu

3. Viorel Robu                                                                       Neuropsihologia sinergetică.

Rolul pozitiv al inițiativei pentru creșterea personală în         Un model matricial al psihodinamicii neurocerebrale

raport cu adaptarea adolescenților la sarcinile dezvoltării     

                                                                                                4. Victor Chirea

4. Costi Nechifor                                                                   Introducere în tehnica de regresie Past Life Therapy 

Consumul de droguri și performanța sportivă                                                                               

Modificarea stărilor fizice și de conștiință                             5. Cristina Stărică

la sportivii de performanță                                                    Modalități de implicare a sinelui utilizate în                     

                                                                                                intervențiile din terapia de familie

5. Ana Maria Ciobanu

Influența conflictelor transgeneraționale.                               6. Iulian Negulescu

Relația dintre iubirea de sine și actul suicidar                        Perspective transpersonale în diagnostic utilizând 

                                                                                                   sistemul G.D.V. camera                                                             

6. Cosmin Evelin Postelnicu

Influența terapiilor alternative asupra stimei de sine.             7. Aristide Tatu

Studii de caz                                                                            Stările holotropice de conștiință. Relația dintre

                                                                                                 respiraţia holotropică și stima de sine

7. Ruslan Russu

Expertizarea stărilor afective şi a rolului acestora                   8. Raoul Radu

în comiterea infracţiunilor                                                       Transpersonalul între metafizică şi neuroştiinţă

                                                                                                 

8. Elena Angela Roşcan                                                         9. Rodica Purniche

Fenomenul sincronicităţii în dezvoltarea personală               Astrologia – modalităţi de diagnosticare a traumelor

şi transpersonală                                                                      psihice

9. Gabriela Petcu                                                                10. Adina Rădulescu                                                           Creativitatea, mijloc de suprimare a agresivităţii                    Cultivarea stării de 'Bodhicitta'.

                                                                                                 Disciplina spirituală a psihoterapeutului modern

10. Ana Maria Murariu

Sinergia cauză-efect în vindecarea bolilor somatice

Informaţii suplimentare se pot obţine de la persoanele de contact:

Secretar ETPA Iuliana COSTEA – tel: 0745 578 556 sau email: iuliana.costea@e-uvt.ro  și/sau

Dănuț MURARIU - murariudan_psiholog@yahoo.ro  - tel. 0740590545.

Vă rugăm să trimiteţi fişa completată (împreună cu lucrarea dacă este cazul), pe adresa de e-mail

etpa.conference@yahoo.com până la data de 1 septembrie. Lucrările vor fi publicate în volum.

Taxe de participare:

	Conferinta	Workshop-uri
Studenţi/masteranzi	50 Ron	50 Ron
practicieni	100 Ron	60 Ron

Taxa include:

• participarea la lucrările susţinute în plen şi pe secţiuni;
• mapa conferinţei;
• certificat de participare (credite de la Colegiul Psihologilor);
• acces la coffee-break-urile din timpul conferinţei.

• Programul mai poate suferi mici modificări                                                                                                     

Pe urmele cunoașterii (5)

Știința sufletului (2)

Deși Psihologia și Psihiatria se trag din știința milenară, deși ambele vin din vremuri imemoriale, în știința contemporană, prima care ia naștere este Psihologia. Psihiatria apare ceva mai târziu.

Știința contemporană ne învață că prima referire la domeniul psihologiei o găsim la Aristotel în lucrarea "Despre suflet" (gr. Peri psychês). De asemeni grecul Teofrast definește 30 de caractere omenești, ceea ce reprezintă prima încercare de tipologie a persoanelor. Oare să fie chiar prima? Adică până la greci nu a mai încercat nimeni să facă nici o clasificare a tipologiilor persoanei?

Despre știința sufletului s-a scris cu mult înaintea grecilor, cu mii de ani înainte ca ei să fi existat. În știința milenară ayurvedică (>6000 ani), vom găsi o acurată și extraordinară știință despre tipologiile ființei umane, tipologii care sunt diagnosticate după ce se studiază în amănunțime: structura corpului,  greutatea corporală, fața și fruntea, pielea, transpirația, părul de pe corp, încheieturile, abdomenul, pieptul, dinții, buzele, limba și gura, nasul, ochii, mâinile, unghiile, digestia, abilitatea de a suporta foamea, setea, cantitatea de hrana consumată, preferința pentru gusturi, energia și micul dejun, hrana preferată, evacuarea intestinelor, menstruația, preferința pentru un tip de climă, forța fizică și rezistența, sexualitatea, somnul, visele, vocea, mersul, emoțiile, personalitatea, interese/hobby, atitudinea față de probleme și dificultăți, modul de expresie și percepție, mintea, puterea de înțelegere, memoria etc.

 

În Asia sunt spitale unde se practică numai medicină milenară ayurvedică, cu rezultate neatinse încă de știința modernă (vindecarea psoriazis-ului, a bolilor canceroase etc., etc.), dar surpriză, știința contemporană declară: „nu există deloc dovezi științifice că Ayurveda ar fi efectivă în tratamentul vreunei boli”

(http://www.cancerresearchuk.org/cancer-help/about-cancer/treatment/complementary-alternative/therapies/ayurvedic-medicine). ????? 

În schimb medicina contemporană ne-a umplut de boli și de medicamente. Bolnavii se înmulțesc pe zi ce trece ca „ciupercile după ploaie”. Companiile farmaceutice știu de ce!

Dar să revenim la psihologie și psihiatrie. Psihologia s-a practicat din cele mai vechi timpuri. Experiența psihologică este întâlnită în mituri, legende, proverbe, ritualuri, tradiții etc., de când există omenirea.

Termenul de psihologie apare în 1553 într-o lucrare morală (Rudolf Goelenius). În 1540, Philipp Melanchton, în lucrarea lui Kommentar über die Seele (Considerații asupra sufletului), folosește termenul de psihologie. În 1732 si 1734 apare în lucrările lui Christian Wolff "Psihologia empirică" si Psihologia raționalistă" scrise în limba latină.

Însă, adevăratul părinte al psihologiei (după știința contemporană) este considerat Johannes Nikolaus Tetens, care, în lucrarea sa Philosophische Versuche über die menschliche Natur und ihre Entwicklung -1777 (Considerații filozofice asupra naturii umane și dezvoltării sale), face o descriere amănunțită a funcțiilor și proceselor psihice cu valabilitate până în timpurile noastre.

Noțiunea de Psihiatrie a fost introdusă în terminologia medicală în 1808 de medicul german Johann Christian Reil din Halle (inițial „Psychiaterie”, devenită mai târziu „Psychiatrie”).

Cum am putea defini Psihologia? 
„Psihologia este știința care se ocupă cu studiul proceselor psihice (senzoriale- senzația, percepția, reprezentarea; cognitive- memoria, atenția, limbajul, gândirea, imaginația; afective- afectivitatea, motivația, voința etc.), a însușirilor psihice (temperament, aptitudini, caracter, deprinderi), a activităților psihice (limbajul, jocul, învăţarea, munca, creaţia etc.), a concepțiilor și mentalităților psihice (conduite, comportamente etc.), în raport (cauză-efect) cu mediul (fizic, energetic, informațional-emergent), studiu, ce se realizează sistematic, sinergic, în baza unor legi și principii, care caracterizează un individ sau o colectivitate” (D. Murariu).

Cum definim Psihiatria? 
„Psihiatria este o ramură a medicinei care se ocupă cu prevenirea, diagnosticarea, tratamentul și reabilitarea persoanelor cu boli mintale.”

(http://ro.wikipedia.org/wiki/Psihiatrie).

Deși au un trunchi comun, o rădăcină comună, deși slujesc același scop, ele au avut un parcurs destul de sinuos și la ora actuală au devenit surori „vitrege”.

De ce? Este foarte simplu, câteva motive le-am explicat în articolul trecut: slaba pregătire a psihologilor, frica paralizantă (a „elitelor” conducătoare) de psihologie, aroganța și orgoliul celorlalte științe față de psihologie. Dar pe lângă acestea mai sunt și altele: aroganța psihiatrilor, pentru că deh, ei sunt medici. Trebuie să recunoaștem că sub tutela medicinei le este foarte bine. Au un alt statut. Casta medicilor este foarte unită și puternică. Și asta este foarte bine.

Un alt aspect foarte important este acela că psihiatrii sunt „adorați” de firmele de medicamente. It`s a long story. Psihologia și-a dezvoltat multiple metode de intervenție, dar în care sub nici o formă nu intră medicamentele. Așa că psihologii nu sunt deloc interesanți. Net interes colega, capiși ? Never !

Și dacă firmele de medicamente nu sunt interesate, nici ministerul sănătății nu este interesat, de ce ar fi? Păi de unde mai ies comisioanele? Și... cum ar mai putea manipula poporul? Nu ne votați? imediat vă tăiem porția, se apropie alegerile... vă mai dăm ceva compensate! Psihologii cunosc aceste tehnici de manipulare – întărire pozitivă sau întărire negativă (vedeți de ce nu sunt iubiți psihologii?).

Trebuie să fac o precizare ca să nu fiu greșit înțeles: nu sunt împotriva medicamentelor. Sunt situații în care avem nevoie de ele. Dar s-a depășit demult limita bunului simț. Ascultați reclamele (care încalcă flagrant drepturile omului): vrei să te c..i bine, trebuie să iei...; vrei să faci pipi bine, aaa nu poți fără...; vrei să faci balet... aaaa nu poți fără...; vrei să mânânci jamboane, trebuie să iei...; Este de-a dreptul umilitor pentru bieții sărmani. 

Nu-i nimic comic, de fapt, este foarte trist, pentru că sunt bătrâni care dacă nu au ce mânca, nu-i bai, dar dacă ei nu au medicamente, fac atac de panică.

Va urma !

     copyright

Pe urmele cunoașterii (4)

Știința sufletului (1)

De-a lungul timpului, unul din cele mai cercetate domenii a fost și este acela al psihicului. Din cele mai vechi timpuri, omenirea a explorat această cunoaștere, pe care știința contemporană o numește psihologie și psihiatrie.

Etimologia cuvântului psihologie vine din limba greacă: psyché = suflet și logos = știință. Și uite așa iarăși ne lovim de greci, „întemeietorii lumii”. Psyche, o tânără vestită pentru frumusețea ei, a fost personificarea sufletului uman în mitologia greacă.

Etimologia cuvântului psihiatrie vine tot din limba greacă: psyché = suflet și iatros = medic.

Deci, dacă analizăm din punct de vedere etimologic, psihologia este știința sufletului și psihiatria este medicina sufletului. Însă, ca să poți fi medic de suflet trebuie mai întâi să cunoști știința sufletului. Mai departe, prin deducere logică și bun simț, înțelegem că psihiatria studiază sufletul „bolnav” și psihologia studiază sufletul din toate punctele de vedere. Este totuși o mare diferență! Mai că aș spune că psihiatria este o ramură a psihologiei. Dar nu îndrăznesc aceasta, știind cât de mult țin psihiatrii la știința lor și cât de "dragă" le este psihologia.

O nelămurire totuși am: dacă psihiatria este medicina sufletului, de ce psihiatria nu acceptă noțiunea de suflet? De ce s-au oprit la materie, scormonind creierul pentru a ajunge la tainele sufletului. Oare ei nu știu că sufletul este imaterial? Domnul Albert Einstein ne-a demonstrat asta. Și nu că ar fi o problemă în „a scormoni creierul”... sunt perfect de acord cu abordarea psihiatriei: au plecat de la „material” (creier) pentru a ajunge la suflet, dar de ce nu au mai ajuns la suflet?

Pe partea cealaltă psihologia contemporană are o grămadă de hibe. Ei au început invers, au plecat de la imaterial (gânduri, emoții etc.), vrând să ajungă în același punct. Pe lângă faptul că psihologii contemporani sunt slab pregătiți (în România ceea ce se învață în facultățile de psihologie este foarte subțire, în comparație cu medicina), ei n-au știut să se unească pentru a fi o forță. Au rămas tot în umbra medicilor, care trebuie să recunoaștem că au cam „pus mâna” pe tot ce înseamnă sănătate. Psihologi? Nu ne trebuie. Avem nevoie de medici de familie! Şi este foarte adevărat. Dar de psihologi de familie avem nevoie? Nici vorbă! Imaginea proastă pe care și-a creat-o Psihologia (nici cu medicina nu-mi este rușine), datorită unui sistem profund corupt bazat pe party-pri-uri politice și datorită „fricii viscerale” de psihologie a celor care ne conduc, au dus astăzi la o situație bizară, în care psihologia a devenit o cenușăreasă a științei.

Un alt neajuns – care a dus la situația în care se află Psihologia astăzi – este acela că Psihologia a fost considerată multă vreme ca fiind apanajul uneia sau alteia dintre ştiinţe. Într-un fel sau altul, la un moment dat, mai toate științele contemporane au considerat că Psihologia le aparține. De la filosofi și până la matematicieni, de la medici și până la sociologi, de la fizicieni și până la pedagogi, toți au crezut că psihologia trebuie să le aparțină. „Drama psihologiei”, pe care genialul psiholog acad. Vasile Pavelcu a adus-o în discuţie, este însăşi drama ştiinţei în ansamblu, care încă nu avea acea viziune integratoare, holistică, interdisciplinară.

Cert este faptul că Psihologia nu a putut fi încadrată cu exactitate în nici unul din aceste domenii, pentru că pur şi simplu Psihologia înseamnă toate acestea la un loc. Psihologia nu poate aparține doar unei științe, ea aparține tuturor științelor. De fapt şi de drept, drama psihologiei porneşte de la faptul că omul nu poate fi cunoscut decât în interdisciplinaritate, iar psihologia este ştiinţa care uneşte şi pătrunde în mai toate ramurile ştiinţei, cunoscându-se până astăzi peste cinzeci de ramuri distincte în psihologie. 

De la psihologia cibernetică și până la psihologia transpersonală, de la psihologia militară și până la psihologia economică, de la psihologia transporturilor și până la psihologia sportivă, de la psihologia muzicală și până la psihologia animală, psihologia este prezentă, pentru că fără ea nu se poate. Fără ea am deveni niște roboți și toată această tehnologie pe care o posedăm, nu ar mai avea nici un rost. Toate acestea au fost făcute de sufletul nostru și pentru sufletul nostru. Dacă uităm aceasta ne-am distrus. Așa cum spunea acad. V. Pavelcu: „psihologia este o lumină indispensabilă înţelegerii, apropierii şi ascensiunii umane”.

Din păcate nu suntem departe de distrugere, amnezia și prostia generală au pus stăpânire pe omenire. Există totuși o speranță, în ultima vreme oamenii au început să realizeze cât de tare s-au îndepărtat de suflet și fac eforturi disperate pentru a recupera timpul pierdut.

Va urma

     copyright